Ireversibil...a trecut si aceasta vara.
Ieri...era cald..ieri.
Este dimineata...Prima zi de toamna.Privesc pe fereastra si un tablou de toamna avea sa-mi incante privirea.Deschid fereastra si o adiere tomnoasa imi loveste fata.Vechiul copac inca nu a ruginit...inca.Nici nu a plecat gandul caci o frunza dansa pe vesnicul ritm de vals,alunecand usor catre solul sorbit parca de arsita nestapanita a soarelui de vara.O atmosfera posomorata...Toamna incepe incet incet sa-si arate rangul.Un sal de nori a invelit cerul..ieri senin.Sta sa ploua.Respir aer inabusitor.Un alt aer.Un aer de toamna.Inchid fereastra si ies afara.Intind bratele si ridic privirea catre sus,inchid ochii si incep sa visez.Un vis frumos.Un vis de toamna.O picatura sticloasa de ploaie se imprastie pe obrazul meu,trezindu-ma din visul inocent.Incep sa prind in palme picaturi de ploaie.Ploaie de toamna.Deodata un fulger rosiatic parca imparte cerul in doua,pregatind in acest timp un tunet strasnic ce avea sa-mi strapunga linistea...cat mai curand.In urmatoarele clipe avea sa se inlantuie o ploaie navalnica ce spala natura,prefacand-o intr-o natura proaspata,natura de toamna.Ma retrag in incapere si incep sa schitez un Tablou De Toamna.
"Who now has no house,will not build one
Who now is alone,will remain for so long,
Will wake,and read,and write long letters
And back and forth on the boulevards
Will restlessly wander,while the leaves blow."
Recomandare: "Ce bine ca esti"-Nicu Alifantis
